Atat de-aproape eram noi candva
Erai doar tu, iubirea, lumea mea
Nu mai stiam cum sa privesc in jur
Pierdut in ochii tai iubiti, de-azur
Imbratisandu-ti fiecare pas
Nicicand visand sa spunem ‘bun ramas’.
Azi ochii nostri nu se mai privesc,
Buzele mute nimic nu mai rostesc
Apropierea ne e straina, grea,
E timpul sa-nvatam, iubita mea,
Spre alte zari sa ne-ndreptam sperand
Ca ea, iubirea, nu e doar un gand.
Text de: Slowaholic