La mulți ani!

La mulți ani, dragilor! Vă doresc un 2014 minunat, în care să aveți sănătate, belșug, voie bună și pace! Mai mult decât orice, vă doresc să aveți parte de iubire și curaj! Să începeți prin a vă iubi cu adevărat pe voi înșivă, prin a fi buni și blânzi cu voi înșivă, pentru a putea apoi revărsa cu adevărat iubire și blândețe asupra celor din jur. Să aveți curajul să vă acceptați exact așa cum sunteți și să vă asumați existența astfel, să credeți în voi și în potențialul vostru nelimitat, în ‘pot, merit, totul este minunat, sunt fericit/ă”. 🙂 Binele să se reverse asupra voastră și să ne vedem/citim/auzim sănătoși anul viitor!

LA MULȚI ANI!!!

Am ales imaginea de mai jos pentru că inimioara aceasta despre care am povestit aici, și pe care o păstrez lângă oglindă, simbolizează pentru mine optimism, speranță, zâmbet, încredere, confirmarea că din cele mai neașteptate surse și în cele mai grele momente, îți poate veni fericirea uneori sub formă de picuri, alte ori, din alte surse, sub formă de ploaie tropicală. Trebuie doar să fii prezent în viața ta în fiecare moment și să crezi. 😀 Inimioară. Foto: ©SLOWAHOLIC

Inimioară. Foto: ©SLOWAHOLIC

Flashback

Flashback… la un an transformator, așa cum scriam în postarea anterioară.

L-am simțit pe 2013 ca pe niciun alt an de până acum. Am senzația stranie că am trăit mai mulți ani într-unul singur. Am fost martorul subiectiv al propriei mele vieți, de multe ori având sentimentul că privesc viața altcuiva…

A fost soare și nor, senin și furtună, caniculă și ger, previzibil și surprinzător, năucitor pe alocuri, dar invariabil minunat. Toate experiențele trăite au avut un scop, m-au ajutat să învăț, să evoluez, să aflu despre alții și mai ales despre mine, despre ‘pot’ și ‘nu pot’, despre ‘limitat’ și ‘nelimitat’, despre potențial, voință, simțire, asumare, curaj, iubire, încredere, dezamăgire, speranță, furie, deținerea controlului, conștientizare, aici și acum, ego, libertate, puterea propriei ființe, iertare, acceptare și predare. Învățarea nu se termină niciodată, pentru că de fapt am înțeles că nu știu nimic. Totul se schimbă, acest lucru este singura certitudine și constantă a vieții.

În  decursul anului ce se încheie curând, universul mi-a trimis exact la momentele potrivite câteva repere importante, din care am rămas cu învățături prețioase.

Puterea Prezentului Ekhart Tolle Sursa foto: Ed. Curtea Veche
Unknown-1Dacă suntem atenți la momentul prezent, cu adevărat ancorați în realitatea lui ‘aici și acum’, vom observa o mulțime de lucruri și întâmplări, adesea provenite din surse complet neașteptate, pe care în momentele de absență și preocupare le ratăm. Unele sunt mărunte, altele pot fi de mare importanță pentru noi, dar absolut toate au însemnătatea și scopul lor bine determinat. Starea aceasta de ancorare permanentă în acum și aici necesită exercițiu, e drept, însă atunci când ne reușește, e fantastic. 🙂

Am observat că trecutul trebuie să rămână la locul său, adică în trecut, iar viitorul, care încă nu există, e puternic influențat de atitudinea noastră din prezent. Așa cum spune Tolle, momentul ‘acum’  este unicul moment adevărat, de care nu putem scăpa niciodată. Prin urmare, în loc să ne lăsăm veșnic mintea să bată câmpii, încercând să evadăm fie în trecut, fie într-un potențial viitor, cel mai bine este să ne împrietenim cu ‘acum’. Exersează, e ceva mai greu decât la sala de forță, dar cu voință și multă muncă se poate 🙂 🙂 🙂

În perioadele de transformări profunde apar hopuri, apele se agită, e nevoie de multă energie și credință pentru a te menține la suprafață și pentru a nu te abate de la drum. În acele momente dificile simți nevoia de ajutor din afara ta. Parcă vrei să te sprijini pe ceva sau pe cineva care să-ți ușureze călătoria. Ei bine, oricât ai vrea, ești în esență singur. Nimeni și nimic din afara ta nu te poate ajuta cu adevărat. Ești singur cu simțirea, voința și credința ta. Ești singur cu viața ta, numai de tine depinde totul și oricât ți-ai dori uneori, nimeni altcineva nu îți va putea lua locul în acest rol, nu-ți va putea face misiunea mai ușoară și nu va putea să parcurgă drumul în locul tău. Tocmai într-un moment în care gândurile acestea mi se învălmășeau în cap haotic, sub formă de întrebări și nu de răspunsuri, am devenit atentă la clipa respectivă, când Piticot se uita la Kung Fu Panda. Mi-am întrerupt activitatea de prin casă, pentru că tocmai avea loc următoarea scenă, pe care universul a vrut să o văd chiar atunci:

„Trebuie să crezi!”

Da, trebuie să crezi! Exersează chestia asta. Crezi CU ADEVĂRAT în tine, în ceea ce vrei să faci. Apoi urmărește ce se întâmplă. 😀

Sau cum îmi spunea de curând nașa mea, care îmi este ca o soră: „Eram abătută și puțin absentă zilele trecute, în timp ce mergeam prin oraș cu treburi. Apoi m-am scuturat, am revenit la realitatea din acel moment, am ridicat privirea și în fața ochilor, în toată splendoarea, sub forma unui graffiti impresionant, se afla răspunsul la toate problemele mele, scris cu litere cât casa: TU FACI FILMUL!

Da, EU FAC FILMUL. 😀 Așadar, m-am hotărât. În 2014, refrenul va fi „I FEEL GOOD” (făcând abstracție / sau nu… de restul versurilor :D).

Plimbări slowaholice în 2013

2013 a fost un an colorat, intens, surprinzător, plin de călătorii, minunat, transformator. Rezumatul plimbărilor slowaholice pentru 2013 arată cam așa: 🙂

  • Martie: Mamaia pustie, complet goală și tăcută; nici țipenie de om. Superbă!

    Această prezentare necesită JavaScript.

  • Martie: Istanbul cu aer de primăvară, amețitor, frumos, delicios, parfumat, îmbătător, înflorit, infinit…

    Această prezentare necesită JavaScript.

  • Iulie: sudul Franței, singurul loc din lume în care m-aș muta (dintre cele vizitate până acum)
  • August: Portugalia. Tărâm născut din soare și iubire, scăldat în culori de aur și de foc, sălaș de vânt albastru înmiresmat și aducător de simțiri nebănuite.
  • Octombrie: Bruxelles gri, cu a lui ciocolată de poveste și cu Muzeul Magritte, pentru care orașul acesta merită o vizită:

    Această prezentare necesită JavaScript.

  • Octombrie: Paris de toamnă, înfrigurat, însingurat, așternut cu frunze ruginii, etern oraș al iubirii și-al artei, splendid în măreția lui:

Această prezentare necesită JavaScript.

  • Noiembrie: Berlin. Rece, elegant, cu arhitectură uluitoare, galerii de artă muuuulte și muzee fabuloase:
  • Decembrie: Viena cu straie de sărbătoare:

    Această prezentare necesită JavaScript.

  • Decembrie: Cluj frumos, misterios, surprinzător și cald în ciuda gradelor din termometru.

    Această prezentare necesită JavaScript.

Nu sunt sigură că nu am uitat ceva, dar cam așa arată 2013 la capitolul preumblări. Mulțumesc universului pentru locurile prin care mi-a purtat pașii. Sunt profund recunoscătoare pentru aceste binecuvântări și pentru tot ce mi-au adus în suflet și în viață călătoriile vieții.

Vă mulțumesc și vouă, dragi prieteni, pentru că adesea mă însoțiți și îmi împărtășiți gândurile voastre. 🙂